Liderii europeni au decis crearea unei noi institutii europene – Consiliul European pentru Riscuri Sistemice. Infiintarea noii structuri, care, asa cum indica declaratia comuna - “va semnala riscurile de natura sa afecteze semnificativ economiile statelor membre, va avea puterea de a face recomandari, si nu de a implementa direct politici”, este unul dintre raspunsurile europenilor fata de angajamentele luate in cadrul summitului G20 de la Londra, din 2 aprilie, cand participantii s-au pronuntat pentru o mai buna supraveghere a economiilor in general si a pietelor finanaciar-bancare in special. Lipsa de putere executiva, o consecinta a pozitiei guvernului britanic, nu trebuie privita ca o limita a noii institutii.

“Am creat o noua institutie a Uniunii Europene. Am fi putut merge mult mai departe, dar cred ca aceasta isi va extinde puterile prin experienta si practica, asa cum s-a intamplat si in cazul celorlalte”, a spus presedintele francez, Nicolas Sarkozy, unul dintre “parintii spirituali” ai noului mecanism.

Cea mai avizata voce care poate vorbi despre noul Consiliu al Riscurilor Sistemice este insa (cum ar fi putut sa fie altfel) presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. “Avem nevoie de un sistem european de supervizare, pentru a ne asigura ca reformele financiare produc efecte in economiile nationale in interesul tuturor membrilor. (…) Nu ne vom asuma rolul agentiilor nationale de supervizare, doar le vom oferi acestora posibilitatea de a avea un cuvant mai greu de spus la nivel european. Vom aseza supervizarea intr-o schema europeana. Noul sistem nu va forta guvernele statelor membre sa intreprinda masuri fiscale impotriva vointei sale. Insa va ajuta la evitarea situatiei in care o companie ce are activitati in mai multe state membre se prabuseste si creeaza efecte in lant la nivelul statelor membre. Aceasta ii va ajuta pe contribuabilii europeni sa economiseasca foarte multi bani”, a spus oficialul european.

Atentia acordata de statele Uniunii supervizarii activitatii institutiilor financiar-bancare este de inteles daca se face referire la efortul public destinat sustinerii acestora, a carui valoare s-a ridicat deja la 3.700 miliarde euro in garantii acordate si injectii de capital.

Prima evaluarea a planurilor de stimulare economica

Sefii de state si de guverne ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europeane, reuniti la finele acestei saptamani in cadrul Consiliului European “de vara”, au trecut in revista primele semne ale unei “redresari economice sustenabile”, dupa cea mai severa recesiune de dupa al Doilea Razboi Mondial, si au deschis subiectul pregatirii unei strategii de renuntare la masurile fiscale cu caracter exceptional luate pentru a combate criza financiara.

“Este important ca procesul de consolidare merge in paralel cu acela de redresare a economiei. Avem o evidenta nevoie de o strategie credibila de renuntare la masurile cu caracter exceptional pe care le-am luat pe fondul crizei”, se arata in documentul final.

Evolutiile din economie sunt un semn, considera liderii europeni, ca masurile decise in primavara - orientarea de catre fiecare stat membru a cel putin a 5% din Produsul Intern Brut - sustin cresterea economica.

“Masurile semnificative luate de guverne si de bancile centrale contribuie la limitarea efectelor negative ale recesiunii si la pastrarea locurilor de munca”, se mai arata in document. Invocand “semnele incurajatoare”, cancelarul Angela Merkel, a carei tara, Germania, este pe drept cuvant numita “locomotiva economica a Uniunii Europene”, a facut un apel catre celelalte state sa dea o atentie sporita reducerii deficitelor bugetare, in conditiile in care, la nivelul Uniunii Europene, se estimeaza ca acest indicator va sari de la 2,3% din Produsul Intern Brut in 2008 la aproape 6% anul acesta.

Previziunile analistilor

Analistii economici internationali sunt si ei de acord cu estimarile guvernelor europene. “Al doilea trimestru din acest an ar trebui sa fie ultimul cu Produs Intern Brut in scadere, iar al treilea trimestru al acestui an ar trebui sa fie primul cu PIB in crestere. Dar acum trebuie spus cel mai important lucru: recesiunea ia sfarsit la mijlocul anului 2009, dupa aceea economia va creste, dar aceasta crestere va fi foarte foarte mica, deci nu ar trebui sa vorbim despre o revenire sau despre o acensiune, ci mai degraba despre o pregatire a viitoarei reveniri. Aceasta inseamna ca, incepand cu mijlocul acestui an, vom avea parte de patru trimestre in care cresterea PIB va fi atat de slaba incat somajul va continua sa creasca. Aceasta inseamna ca doar in 2011 vom avea o revenire clasica, in forma de “U”. In concluzie, vom avea parte de recesiune pana la mijlocul acestui an, apoi vom avea o crestere economica redusa, insotita de cresterea somajului, pana la finele lui 2010 si de crestere insotita de scaderea somajului in 2011”, a declarat, intr-un interviu recent acordat Business Standard, Joerg Kraemer, economist-sef Commerzbank.

Masuri anticriza in UE

La nivelul Uniunii Europene, asa cum era de asteptat, Germania, Franta si Germania au fost tarile care au lansat cele mai generoase si mai cuprinzatoare planuri de stimulare a cresterii economice. Parisul a lansat un plan in valoare de 26 miliarde dolari, in care isi fac loc ajutoare dedicate companiilor strategice (11 miliarde euro), investitii in infrastructura si administratie (4 mld. euro), programe sectoriale (a se vedea varianta franceza a programului “Rabla” sau reducerea cu 300% a TVA in sectorul HoReCa); Berlinul a lansat un plan in valoare de 50 miliarde euro, cu o componenta similara – mai putin reducerea TVA; Londra a lansat un plan in valoare de 23 miliarde euro, bazat pe reducerea TVA pentru 13 luni, de la 17,5% la 15%, si pe ajutoare acordate detinatorilor de ipoteci si stimularii consumului de catre persoanele cu venituri medii/mici.

Unde este Romania in “fresca europeana”

Romania este departe de aceasta “lume”. Analistul economic Bogdan Baltazar este de parere ca, in conditiile economice actuale, in tara noastra nici nu se poate vorbi despre reducerea TVA, masura anticriza aplicata in tari precum Marea Britanie sau Franta. “Situatia noastra bugetara nu ne permite micsorarea incasarilor, deficitul este prea mare. Importanta ar fi reducerea cheltuielilor, cu atat mai mult cu cat vedem ca salariile bugetarilor au crescut considerabil, desi nu asta era planul initial, in care se vorbea despre desfiintari de posturi, eliminari de sporuri, lucruri care nu s-au materializat. Este chiar revoltator ce se intampla”, a mai comentat analistul. In opinia acestuia, Romania este pe punctul de a nu se incadra in plafoanele trimestriale impuse de FMI. “Se prefigureaza o depasire a plafonului impus de FMI in T2. Atat ar astepta toti cei care ne canta prohodul, si ma refer in special la agentiile de rating”, a mai spus Baltazar. In ceea ce priveste programele de genul “Rabla” si “Prima Casa” adoptate de Guvern in scopul relansarii economiei, analistul este de parere ca acestea sunt, de fapt, programe de mica anvergura, care nu implica sume mari si care sunt destinate persoanelor private. “Avem nevoie de masuri de amploare, care sa vizeze intr-adevar mediul de afaceri”, a insistat Bogdan Baltazar.

Decizii in cadrul Consiliului

• Infiintarea Consiliului pentru Riscuri Sistemice
• Se exclud noi masuri exceptionale de relansare economica. Exceptie face Austria, care primeste aprobare pentru suplimentarea planului deja lansat – 10 mld. euro
• Este aprobata noua transa a ajutorului acordat Letoniei. Masurile bugetare adoptate de republica baltica primesc sprijin
• Jose Manuel Barroso primeste sustinerea formala a sefilor de state si de guverne pentru un nou mandat in fruntea Comisiei Europene
• Uniunea Europeana va sprijini Ucraina in incercarea de a obtine finantare externa pentru acoperirea facturii de gaze