Chin îşi va aminti, cu siguranţă, că acuzatului i-a fost permis să poarte costumul de civil în locul salopetei portocalii de deţinut. Şi îşi va aminti, de asemenea, cuvintele fiecăreia dintre victimele escrocheriei acestuia, staruri sau simpli oameni, cărora li s-a permis să ia cuvântul în cadrul audierilor. Îşi va aduce aminte şi că apărătorul lui Madoff, Ira “Ike” Sorkin, a cerut, motivând vârsta înaintată a clientului său, 71 de ani, o pedeapsă de numai 12 ani.

Un adept al “Zeului Ponzi” Madoff a înfiinţat în anii 1960 compania Bernard L. Madoff Investment Securities LLC, al cărei preşedinte a fost până în momentul arestării sale, în data de 11 decembrie 2008, efectuând prin intermediul acesteia operaţiuni de investiţii evitând intermedierea băncilor şi a companiilor de brockeraj.

De fapt, totul nu era altceva decât o piramidă financiară - de dimensiuni de‑a dreptul faraonice - o aşa-numită “Shemă Ponzi”, cum obişnuiesc americanii să spună.

Potrivit “dicţionarului” SEC (Securities and Exchange Commission, autoritatea de reglementare a pieþelor financiare şi de capital din Statele Unite), schema Ponzi, aşa cum se numeşte “ingineria financiară” a lui Bernard Madoff, similarã cu Caritasul românesc, funcţionează pe principiul “ia de la X ca să îi dai lui Y”, în care ambii participanţi X şi Y cred că banii cu care au contribuit sunt investiţi şi aduc profituri. Pentru ca X şi Y să aibă credinţa că au de-a face cu o “afacere serioasă”, este necesar să existe o mulţime, incluzând A şi B, care să fi primit pentru contribuţiile lor profiturile uriaşe promise.

În momentul în care numărul celor care doresc să îşi retragă sumele plus profiturile anticipate creşte, întreaga schemă se prăbuşeşte. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Madoff.

De vină nu a fost decât criza care a erodat veniturile americanilor şi i-a făcut pe mulţi să apeleze la banii puşi sigur pentru zile negre.

Prăbuşirea unui idol al Wall Street-ului

Presa internaţională a stabilit cu exactitate cronologia căderii lui Bernard Madoff. Toul a început pe 10 decembrie 2008, când acesta s-a confesat fiilor săi, Mark şi Andrew, că afacerea pe care o conduce nu este altceva decât “o mare minciună”. Aceştia au anunţat imediat autorităţile federale. A doua zi, în urma unei scurte discuţii cu un agent al FBI, s-a predat fără să opună rezistenţă, declarând că “nu poate invoca nimic în favoarea sa”. Imediat ce vestea arestării lui Bernard Madoff este făcută publică, lumea afacerilor, şi nu numai, începe să realizeze amploarea fraudei realizate de acesta. Potrivit calculelor realizate de către autorităţile federale de investigaţie FBI şi de anchetă, procuratura federală, este vorba despre 65 miliarde dolari.

Încep să apară şi primele casandre - ca o ironie a sorţii, este vorba despre un grec, Harry Markopolos, investigator independent al fraudelor financiare, care aminteşte tuturor că fusese luat în râs atunci când în urmă cu doar câţiva ani spusese că în afacerea Madoff este “ceva putred”. Din nefericire, apar şi primele victime - managerul fondului speculativ Thierry de la Villehuchet se sinucide în biroul său din New York după ce află că a pierdut 1,4 miliarde dolari în schema lui Madoff.

Portretul infracţional al lui Madoff se conturează într-o lumină şi mai proastă pe 5 şi 8 ianuarie 2009, când iese la iveală că acesta încercase să transmită prin poştă mai multe colete conţinând milioane de dolari în bani gheaţă, bijuterii şi ceasuri de firmă, “spre păstrare”, şi că în biroul său fuseseră găsite cecuri în valoare de 173 milioane de dolari. În 19 februarie 2009, Madoff ajunge la o înţelegere cu SEC, în care recunoaşte toate capetele de acuzare - în total 11.

Aceasta este povara cu care el a intrat în procesul ce s-a încheiat cu condamanarea sa la 150 de ani de închisoare.

Cel mai detestat dintre pământeni

Totuşi, cine este Madoff? Un profesionist al Wall Street-ului sau un simplu escroc? Şi una şi alta. Născut în 1938, s-a licenţiat în ştiinţe politice, făcându-şi în primii ani ai carierei sale un nume în cadrul activităţilor caritabile. Poza de filantrop pe care a adoptat-o l-a ajutat să pătrundă într-o lume de conexiuni politice şi financiare la nivel înalt. A devenit, printre altele, membru al Board-ului New York City Center şi al Cultural Institutions Group al oraşului New York. Cea mai importantă contribuţie adusă de Madoff umanităţii - atât în bine, cât şi în rău - se leagă de compania sa, Bernard L. Madoff Investment Securities LLC. Înfiinţată în anii 1960, aceasta opera tranzacţii cu stocuri “mărunte” şi, pentru a face faţă concurenţei marilor brockeri cu operaţiuni la New York Stock Exchange, a dezvoltat propriul său sistem computerizat de diseminare a cotaţiilor - acesta a devenit mai târziu, cu îmbunătăţiri, este drept, NASDAQ. De altfel, Madoff a fost unul dintre preşedinţii executivi ai acestei pieţe bursiere.

Criza şi Madoff

Asocierea cu Madoff a contribuit la creşterea pierderilor multor companii finanaciar bancare într-un moment în care pieţele încă nu ieşiseră din şocul produs de prăbuşirea Lehman Brothers. Pentru Fairfield Greenwich Advisors, o companie de investiţii, expunerea de 7,5 miliarde dolari - cea mai mare victimă - înseamnă jumătate din fondurile aflate în administrare. Pentru Tremont Group Holdings - a doua mare victimă - expunerea de 3,3 miliarde dolari înseamnă tot jumătate din valoarea activelor.

Pentru Banco Santander - a treia mare victimă - expunerea în valoare de 2,87 miliarde dolari a adus un val de procese cu proprii clienţi care au dorit să îşi recupereze nu doar investiţiile, ci şi câştigurile. Suma dată publicităţii în 14 decembrie 2009, la trei zile de la arestarea lui Madoff este împărţită între clienţi corporativi - 2,01 miliarde euro - şi individuali - 320 milioane de euro. Santander a decis să ofere clienţilor săi 1,38 miliarde euro compensaţii. Fortis, una dintre victimele crizei, se află şi ea pe lista victimelor lui Madoff, cu o expunere indirectă de până la 1 miliard de euro. Royal Bank of Scotland Group PLC, o altă victimă a crizei, se află şi ea pe lista lui Madoff cu o expunere de 0,5 miliarde dolari. Pe listã se numără şi alte nume grele ale finanţelor mondiale: Nomura, BBVA, Man Group PLC, UniCredit SpA, Societe Generale, Groupama SA, Credit Agricole SA.

Prietenul Bernie şi victimele sale celebre şi mai puţin celebre

“Modul de operare” al lui Bernard Madoff a fost cel mai bine descris de una dintre victimele sale - un anonim: “Omul acesta fura de la cei bogaţi, fura de la cei săraci, fura de la cei nici bogaţi nici săraci. Nu avea nicio limită”. Buna reputaţie a lui Madoff l-a ajutat să convingă numeroase personalităţi ale Americii să îi încredinţeze banii. Faima acestora a constituit un magnet pentru mulţi americani de rând. Acum toţi, celebri sau anonimi îşi deplâng pierderile. Hollywoodul a fost unul dintre clienţii favoriţi ai lui Madoff. Zsa Zsa Gabor. fost star al perioadei de glorie a Hollywoodului, acum în vârstă de 90 de ani, este pe lista pierderilor cu zece milioane de dolari. Urmează: John Malkovich, Kevin Bacon şi Kyra Sedgewick, Stephen Spielberg (potrivit Daily Telegraph a pierdut aproape 300 000 de dolari), Jeffrey Katzenberg (producătorul seriei Shrek - acesta nu a vorbit despre sumă, dar a precizat că prăbuşirea afacerii Madoff “a însemnat pierderi majore pentru operele sale de caritate”.

Şi lumea bună a fost preferata lui Madoff - Elie Wiesel, premiant Nobel pentru pace, a supravieţuit Holocaustului pentru a deveni victima celebrului escroc - The Elie Wiesel Foundation for Humanity a pierdut 15,2 milioane de dolari (referindu-se la Madoff, Wiesel a folosit cuvinte precum: tâlhar şi demon; Liliane Bettencourt, cea mai bogată femeie a Europei, a pierdut de pe urma scandalului, ea încredinţându-şi o parte din avere către Thierry de la Villehuchet.

Escrocul numărul 1 al Americii

Prin pierderile de 65 miliarde dolari pe care le-a provocat, Madoff este de departe escrocul numărul 1 al Americii. Acesta îi depăşeşte în acest “top al crimei” pe Ken Lay, fostul preşedinte al Enron (condamnat la 30 de ani, a decedat la trei luni de la pronunţarea sentinţei) şi pe Jeffrey Skilling, fost director executiv al Enron (condamnat la 24 de ani de închisoare), pe Bernie Ebbers, cofondator şi fost director executiv al Worldcom (pierderile provocate investitorilor s-au ridicat la 11 miliarde dolari, iar Ebbers a fost condamnat la 24 de ani de închisoare) sau pe Lou Pearlman, fostul impresar al grupurilor Backstreet Boys şi ‘N’Sync (acesta a convins timp de 20 de ani mai multe persoane şi companii să investească bani în Trans Continental Airlines Travel Services Inc. şi Trans Continental Airlines Inc, companii care nu existau decât pe hârtie. A primit anul trecut 25 de ani de închisoare).

În fine, Madoff şi-a depăşit chiar şi profesorul, pe Charles “Carlo” Ponzi, care în anii 1920 a orchestrat o piramidă financiară care a produs pierderi de 4,5 milioane de dolari.

Cronologia unui scandal

10 decembrie 2008
>Bernard Madoff le mărturiseşte celor doi fii ai săi că afacerea pe care o conduce este de fapt “o mare minciună”

11 decembrie 2008
>Madoff este arestat, după o scurtă discuţie cu un agent al FBI, căruia îi mărturiseşte că “îşi asumă tot ce este mai rău”

12 decembrie
>Apar primele anunţuri ale companiilor financiar bancare referitoare la expunerile lor în afacerile lui Madoff

17 decembrie
>Madoff este plasat în arest la domiciliu

22 decembrie
>Thierry de la Villehuchet, managerul unui fond de investiţii, cu pierderi de 1,4 miliarde dolari în “afacerea Madoff”, se sinucide. Era un apropiat al celei mai bogate femei din Europa, Liliane Betancourt

5-8 ianuarie 2009
>Se descoperă că Madoff intenţionase să trimită mai multe colete conţinând milioane de dolari în bani gheaţă, ceasuri de firmă şi bijuterii către prieteni şi apropiaţi spre “păstrare”

9 februarie 2009
>Madoff recunoaşte toate captele de acuzare ridicate de SEC

20 februarie 2009
>Lichidatorul companiei lui Madoff anunţă că în ultimii 13 ani nu fusese efectuată nicio investiţie

2 martie 2009
>Tribunalul confiscă activele personale ale lui Madoff, incluzând proprietăţile, operele de artă şi bijuteriile

11 martie 2009
>Madoff este pus oficial sub acuzare

12 martie 2009
>Procurorul federal cere 150 de ani de închisoare

29 iunie 2009
>Madoff primeşte o sentinţă de 150 de ani de închisoare, decizie definitivă.