Încă de la începutul negocierilor de la Ministerul Muncii, bugetarii s-au bătut pentru a urca tot mai sus în ierarhia grilei de salarizare, obţinând astfel majorările salariale pe care le-au cerut constant în ultimii ani. Profesorii, care au fost poate cei mai fervenţi, au negociat salarii care pentru debutanţi ar fi trebuit să se tripleze, depăşind astfel frustrările determinate de refuzul Guvernului de a le creşte salariile în acest an cu 50%, potrivit actului normativ votat în vechea legislatură. Paradoxal, analiştii economici susţin că legea salarizării unitare este necesară, dar nu pentru a spori veniturile bugetarilor, ci, din contră, pentru a le diminua, astfel încât cheltuielile cu personalul să se încadreze în valorile negociate cu FMI şi cu Banca Mondială (BM). “Grila de salarizare este formula FMI-ului şi a Băncii Mondiale de a reduce salariile în sistemul public din România. Dacă sindicatele au înţeles că acum pot obţine creşteri salariale delirante este treaba lor”, a explicat pentru Business Standard directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea.

Începută de mai bine de trei luni, la Ministerul Muncii, elaborarea legii unitare de salarizare trebuia finalizată până pe 20 iunie, pentru a da posibilitatea Guvernului să o analizeze şi să o adopte până la finele aceleiaşi luni. Şi, cu toate că Ministerul Finanţelor Publice trebuia să facă deja evaluarea grilei de salarizare, pentru a se putea stabili impactul pe care aceasta l‑ar avea pe buget, Guvernul evită să facă declaraţii oficiale referitoare la acest subiect, iar în ultimele două şedinţe, nici măcar nu a inclus proiectul pe ordinea de zi. Totodată, deşi premierul Emil Boc declara, în urmă cu câtva timp, că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe actul normativ, pentru ca legea să poată fi aplicată din ianuarie 2010, acesta a precizat recent că Executivul va lua o decizie în acest sens în toamnă, după vacanţa parlamentară.

Informaţiile apărute săptămâna trecută, potrivit cărora ministrul Muncii, Marian Sârbu, ar fi redus cu 40% salariile din grilă, au învrăjbit sindicatele, care au acuzat Guvernul de minciună şi au ameninţat din nou cu deschiderea conflictelor de muncă. Sârbu a explicat că supărarea sindicatelor este nejustificată, în condiţiile în care se vorbeşte despre nişte salarii “virtuale”, care nu există şi nu au existat niciodată, şi a sugerat că, în urma evaluărilor de la Finanţe, coeficienţii de salarizare vor ieşi cu mult mai mici decât au fost stabiliţi în urma negocierilor cu sindicatele şi cu ministerele.

Dacă, în ceea ce priveşte grila de salarizare, nu există nicio certitudine, în afară de unele echivalenţe între diferite funcţii, singurul lucru cert este că, în câţiva ani, România trebuie să reducă substanţial fondul alocat pentru cheltuielile cu personalul bugetar, de la 8,6% din PIB, cât era la sfârşitul anului trecut, la o valoare cât mai aproape de 6,7%. “Prin acordul cu FMI, ni s-a cerut reducerea fondului de salarii. Acest lucru poate să însemne fie reducere de personal, fie reducere de salarii, fie amândouă. Ceea ce este clar este că FMI şi CE ne-au cerut să facem o grilă în care raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu să fie de 1 la 15. Actualele discuţii pe grila de salarizare nu au nicio relevanţă, pentru că această grilă nu a fost negociată cu BM şi FMI. Abia după discuţiile cu aceste instituţii se va şti şi valoarea salariilor. În forma actuală, grila nu poate fi aplicată”, a spus Liviu Voinea. Acesta a mai precizat că este posibil să nu mai fie bani de salarii nici până la sfârşitul anului, din cauza scăderii economice abrupte prin care trece România.

Directorul GEA a explicat că reformarea sistemului de salarizare din sectorul bugetar trebuie însoţită şi de o reformă a administraţiei publice şi a sectorului financiar. “Această scădere, deoarece pentru unele salarii va însemna o scădere, nu se va face de mâine, legea se va aplica începând din ianuarie 2010, dar implementarea ei poate dura între trei şi şapte ani”, este de părere Voinea. Analistul economic Ilie Şerbănescu este mai pesimist şi consideră că scăderea salariilor în rândul bugetarilor se va face încă din acest an, cel mai probabil după alegerile prezidenţiale din toamnă.

“Sindicatele şi ministerele au încercat să-şi poziţioneze salariile cât mai sus în grilă. Or, această grilă, aşa cum a fost construită iniţial, nu va putea fi suportată financiar, şi atunci se va aplica o ajustare în jos, pentru a se putea plăti acele salarii”, a precizat Şerbănescu. Analistul a mai spus că reducerea coeficienţilor de salarizare cu 40%, efectuată de ministrul Sârbu, nu este suficientă şi că aceşti indicatori vor fi diminuaţi în continuare. “Până la finele anului, salariile şi pensiile vor fi plătite din banii luaţi de la Comisia Europeană, iar după alegeri vom asista la tăieri de salarii şi de pensii şi la concedieri. Nu asistăm acum la aceste reduceri pentru că avem alegeri în toamnă, dar, din decembrie, trebuie să ne aşteptăm la ce este mai rău”, consideră Ilie Şerbănescu.

Autorităţile se abţin să facă astfel de declaraţii, deocamdată, dar întârzierea cu care Ministerul de Finanţe face evaluarea financiară a grilei de salarizare indică dificultatea în care se găseşte statul în această situaţie. “Deşi este nevoie de o reducere a cheltuielilor, salariile mici vor creşte, totuşi, în timp ce salariile mari vor fi îngheţate pentru mai mulţi ani. Tocmai de aceea este nevoie de o lege unitară, pentru a se pune ordine în sistem şi pentru a nu se mai face majorări haotice”, a dat asigurări ministrul Sârbu.

În timp ce pentru 85% dintre salariaţii bugetari coeficienţii de salarizare au fost reduşi, la Guvern se mai adaugă funcţii pe ultima treaptă de ierarhizare, care asigură salariile cele mai mari din sistem. Astfel, potrivit proiectului legii unitare de salarizare, citat de NewsIn, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii ar urma să primească o indemnizaţie egală cu cea a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv cu cea a preşedintelui României şi a şefilor celor două Camere ale Parlamentului, Ministerul Muncii introducând cea de-a cincea funcţie plătită cu 15 salarii minime brute pe economie. Totodată, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române ar putea câştiga 14,5 salarii minime brute pe economie, la fel ca primul-ministru, în timp ce un episcop şi un episcop-vicar patriarhal ar putea câştiga 13 salarii minime pe economie, mai mult decât deputaţii şi senatorii aleşi în Parlament.

De asemenea, preşedintele Curţii de Conturi şi cel al Consiliului Concurenţei ar putea câştiga un salariu egal cu cel al premierului. În schimb, coeficienţii de salarizare pentru profesori au fost coborâţi în grilă cu două poziţii. “În urma negocierilor care au avut loc la Ministerul Muncii, se pare că, în grila calculată pentru proiectul de lege al salarizării unice, angajaţii din învăţământ au coborât la un coeficient cu două unităţi mai mic”, declara săptămâna trecută ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, dacă în grila stabilită iniţial la nivelul Ministerului Muncii salariile cadrelor didactice se încadrau între de 3,5 ori salariul minim pe economie şi de 9,2 ori salariul minim, ulterior, coeficienţii au fost scăzuţi la valori cuprinse între 2 şi 7,6. “Un profesor universitar aflat la sfârşitul carierei, care era, la negocieri, în topul grilei, cum este şi normal după o viaţă de studiu şi de cercetare, ar avea un coeficient de 7,6, adică un salariu egal cu cât are acum”, a explicat reprezentantul Federaţiei Alma Mater, Anton Hadăr. Acesta este motivul pentru care salariaţii din educaţie ameninţă din nou cu greva generală în sistem, dacă Executivul nu vine cu explicaţii. Explicaţii pe care sindicaliştii încă le mai aşteaptă.

>Controversă

Premierul Emil Boc declara, la începutul anului, că legea unitară de salarizare va fi finalizată pe 30 iunie, urmând ca Executivul să-şi asume răspunderea pe actul normativ, pentru ca acesta să poată fi aplicat de la începutul anului viitor. Săptămâna trecută, primul-ministru şi-a nuanţat declaraţia iniţială, susţinând că Guvernul va decide în toamnă dacă îşi va asuma sau nu răspunderea pe lege. Potrivit acordului cu FMI, România trebuie să finalizeze legea salarizării în sistemul bugetar până pe 30 octombrie, pentru ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2010.