“Piaţa produselor lactate a înregistrat o creştere, în volum, de 4,5% în luna mai şi în prima jumătate din luna iunie faţă de martie,” spune Valentin Blanaru, director executiv al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). “Dacă vom reuşi să menţinem ritmul de creştere din ultima perioadă, atunci vom putea combate scăderea înregistrată în primele trei luni din an şi vom încheia anul cu o creştere de cel putin 5%, aşa cum a fost prognozată la începutul lui 2009,” adaugă el. Astfel, valoarea pieţei ar urma să ajungă la 1,15 miliarde euro, dar numai dacă îşi menţine trendul de creştere manifestat în lunile mai şi în iunie, conform lui Blanaru.

Acesta a explicat că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în lunile mai şi iunie 2009 a fost înregistrată o creştere de 1,2% a vânzărilor de produse lactate comparativ cu perioada similară din anul precedent, însă, din statisticile făcute pe segmentul vânzărilor din retail, creşterea din această perioada a fost de 4,5%. “Obiceiul de consum al românilor s-a schimbat faţă de cum îl ştiam anterior şi avem toate premisele că se va menţine constant şi în următoarele luni, astfel încât, la sfârşitul anului 2009, decalajul pierdut în primele luni să fie recuperat”, a mai spus directorul general al APRIL. Blănaru a adăugat că vânzările cele mai mari se înregistrează pe segmentul laptelui de consum, urmat de iaurturi şi brânzeturi. Marii jucători din piaţă consideră că piaţa locală de lactate va continua să crească într-un ritm mai puţin spectaculos decât în anii trecuţi, de până în 10%, chiar şi în contextul financiar al unei crize economice. “Criza economică grăbeşte consolidarea pieţei lactatelor. Peste doi ani, piaţa va fi disputată de <<plutonul>> de frunte desprins prin consolidare - câţiva jucători mari care vor rămâne, pentru că vor avea forţa financiară să-şi promoveze brandurile. Menţinerea şi evoluţia ascendentă în vreme de criză înseamnă bugete importante, pentru a promova şi a vinde mai ieftin, şi strategii bune. Aceşti câţiva jucători mari vor putea beneficia în continuare de potenţialul de creştere a pieţei, care se menţine”, a precizat Raul Ciurtin, preşedintele Albalact. În industria FMCG, consumul continuă să crească din puncte de vedere cantitativ ca şi până acum, numai că valoarea lui este mai mică. Chiar dacă au plătit cu 8% mai mult pentru produsele alimentare esenţiale, consumatorii nu şi-au diminuat consumul produselor lactate în primele trei luni din acest an, potrivit ultimului studiu GfK.

Oamenii cumpără la fel de multe lactate, dar s-au orientat spre produse de bază, ieftine - lapte, smântână, unt. Promoţiile de preţ au devenit strategia de bază în industrie în această perioadă. Iar dacă marii producători mizează acum pe lactatele mai puţin importante ca valoare comparativ cu alţi ani, retailerii joacă şi ei pe promovarea puternică a mărcilor lor private, mărind presiunea în piaţă, alături de importurile de produse ieftine în opinia marilor jucători din piaţă. “Produsele de bază ieftine sunt şi vor fi segmentele cele mai dinamice în piaţă. Ele au un rol important acum în strategia marilor jucători, care s-au desprins deja de restul producătorilor cu şanse mici de supravieţuire”, a adăugat Raul Ciurtin, preşedintele Albalact Alba Iulia.

Majorarea înregistrată în ultima perioadă este atipică pentru lunile de vară, în anii trecuţi, consumul de lactate fiind mai mic în T2. “Creşterea în volum din această perioadă a fost posibilă datorită discounturilor de până la 30% acordate de producători. De altfel, acest trimestru va fi unul al reducerilor, din acest motiv nu vom asista la majorări de preţuri. A recurge la majorare de preţ ar fi sinucidere curată în prezent, practic, ar însemna să faci loc importurilor”, a punctat Valentin Blănaru. Însă creşterea pieţei va avea loc în contextul unui peisaj nou, marcat de o consolidare accelerată, de jucători puţini, cereri noi şi, mai ales, de strategii cât mai competitive în opinia marilor procesatori. “În ceea ce priveşte preţurile, nu este nicio îndoială că anul acesta ofertele de preţ pentru consumatori vor fi diversificate. Vom vedea din ce în ce mai multe oferte promoţionale şi oferte mai bune la raft, ca parte a ajustării la un climat financiar incert”, a spus Sagit Tzur Lahav, vicepreşedintele de marketing al Tnuva România. Evoluţia pieţei din România reflectă, de altfel, evoluţia întregii pieţe europene a lactatelor, influenţată puternic de preţurile mici, consumul de bază scăzut ca valoare, promoţii care atrag consumatorul şi lupta pentru spaţiul de pe raft, potrivit reprezentanţilor Albalact. Ceea ce înseamnă în mod automat că o parte dintre jucători vor fi forţaţi să părăsească arena. “Toţi procesatorii mici şi medii vor dispărea din piaţă, pentru că nu vor face faţă presiunii generate, în primul rând, de preţurile mici şi de valoarea scăzută a consumului. Vor mai rămâne jucători de nişă, dar foarte puţini”, a anticipat Raul Ciurtin. Fiind un an de criză, pe lângă reduceri, principalii competitori îşi extind portofoliul pe segmentul de low-cost şi mainstream. Ultimul jucător care a anunţat intrarea pe segmentul mainstream cu un nou tip de iaurt, Pezzi di Frutta, este Muller.

“Am simţit nevoia să ne extindem şi pe acest segment, în condiţiile în care puterea de cumpărare a fost afectată în acest an de criză. Însă, ca şi obicei de consum, Muller poate spune că de la începutul acestui an şi segmentul premium a câştigat mai mulţi consumatori decât era prognozat”, a declarat Tzafrir Granat, vicepreşedinte marketing Muller România. Şi Danone, principalul jucător în piaţa lactatelor, a avut patru extinderi de game, respectiv Danette, Nutriday, Cremosso şi Danonino, de la începutul acestui an, în vederea majorării cotei de piaţă. Un alt exemplu este Tnuva, care a încheiat în martie o colaborare cu Vel Pitar, unul dintre cei mai mari producători de pe piaţa locală de morărit şi panificaţie, pentru a derula o campanie de promovare comună, în urma căreia compania de lactate se aşteaptă la o creştere a vânzărilor de 15% pentru produsul Sana mea. În primele patru luni din acest an, volumul pieţei s-a ridicat la 122,3 mil. kg, respectiv o valoare de circa 31,5 mil. euro, potrivit ultimului studiu MEMRB.

Preţul, motiv de dispută între producători şi procesatori

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut în mai cu 8,5% faţă de aceeaşi lună din 2008, la 83.146 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Ca urmare a faptului că procesatorii importă în continuare cantităţi mari de lapte ca materie primă, producătorii interni au de suferit.

“Laptele materie primă ieftin, care intră în ţară prin import, atacă politica slabă în agricultură şi accentuează lipsa de eficienţă deja existentă a majorităţii fermierilor români, conducându-i spre faliment. Puţini dintre producătorii şi procesatorii de lapte sunt pregătiţi să facă faţă contextului economic actual”, a declarat Raul Ciurtin, preşedintele Albalact Alba Iulia. Pentru a determina procesatorii să cumpere din ce în ce mai mult lapte din producţia internă, Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a organizat recent o dezbatere pe această temă între reprezentanţii Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) şi ai Federaţiei Crescătorilor de Bovine. Astfel, procesatorii de lapte ar putea plăti un preţ identic cu cel practicat în UE, 22,5 eurocenţi, şi pentru litrul de lapte provenit din producţia internă.

“Am stabilit cu fermierii că, în condiţiile în care laptele oferit este conform standardelor europene de calitate, atunci procesatorii ar putea accepta să achite acelaşi preţ plătit pentru un litru de lapte provenit din UE şi de pe pieţele extracomunitare, respectiv de 22,5 eurocenţi. În prezent, procesatorii cumpără un litru de lapte din producţia internă cu 30 de eurocenţi, adică 0,9 lei. Această decizie ar putea fi aplicată începând din această săptămână, dar totul depinde de discuţiile purtate între procesator şi cei care îi livrează intern laptele”, a precizat Valentin Blănaru, director executiv APRIL. Crescătorii de vaci au atras atenţia în ultimele luni că laptele pe care îl livrează fabricilor procesatoare este riguros controlat, în timp ce cantităţi mari intră în ţară de pe piaţa europeană fără a fi verificate dacă sunt conforme sau nu cu normele UE. În prezent, importul de lapte ca materie primă a scăzut, procesatorii fiind de acord să folosească, în primul rând, materie primă locală. Dacă la începutul acestui an procesatorii importau lapte în proporţie de 25%, în prezent, acest procent s-a redus la 15%”, a mai spus Blănaru. UE a prelungit cu încă doi ani perioada în care laptele crud neconform poate fi utilizat în industria de procesare din România, potrivit ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu. În prezent, 61% din ceea ce se produce în România (lapte şi produse lactate - n.red.) sunt conforme cu standardele europene.

Termenul stabilit iniţial pentru alinierea la cerinţele UE privind calitatea laptelui era stabilit pentru sfârşitul lunii iunie 2008, însă România a obţinut o primă prelungire din partea CE până la 31 decembrie 2009. Laptele neconform cu normele UE poate fi utilizat doar pentru produsele destinate pieţei interne. Firmele care vor să livreze în UE trebuie să aibă linii separate pentru prelucrarea laptelui conform, respectiv neconform.

INS confirmă creşterea producţiei pentru produsele de bază

Comparativ cu luna corespunzătoare din 2008, în mai, s-au înregistrat creşteri ale producţiei la unt, cu 106 tone (15,0%), la 867 tone, la lapte de consum, cu 1.514 tone (8,5%), la 19.488 tone, şi la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), cu 909 tone (7,1%), la 10.492 tone. Deşi cantitatea de lapte colectat din producţia internă a scăzut, majoritatea produselor lactate a crescut cantitativ atât datorită creşterii cantităţii de lapte importat, cu 15.421 tone (71,9%), cât şi a altor materii prime utilizate în procesul de fabricaţie, respectiv cu 2.856 tone (8,7%). Producţia de unt a crescut cu 845 tone (+27,0%) comparativ cu producţia obţinută în perioada similară a anului trecut, iar cantitatea de lapte de consum s-a majorat, de asemenea, cu 14.887 tone (17,7%), la 99.068 tone. În intervalul ianuarie-mai 2005, producţia de smântână de consum a avut o tendinţă ascendentă, creşterea fiind de 51 tone (+0,3%), la 19.449 tone, producţia de brânzeturi a coborât cu 566 tone (2,0%), la 28.127 tone, iar cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă, respectiv 93,9% din producţia totală de brânzeturi, a avut aceeaşi tendinţă descendentă. Laptele acidulat a scăzut cantitativ în perioada menţionată cu 931 tone (1,5%), la 61.750 tone.

Faliment

Primele companii care au intrat în organizare judiciară

Producătorul de lactate Brailact din Brăila, companie cu afaceri de peste 8 mil. euro, care a intrat recent în insolvenţă, a ales să înceapă procedura de reorganizare a companiei pentru a depăşi criza financiară. La finele anului 2008, Brăilact avea datorii totale de 43 mil. lei (11,6 mil. euro), peste 38% din aceste datorii reprezentând credite bancare pe termen scurt, de peste 16,7 mil. lei (4,5 mil. euro), potrivit informaţiilor apărute în raportul anual al Brăilact, remis Bursei de Valori Bucureşti.

Şi compania cu capital mixt romano-olandez Gouda Gold are probleme de ordin financiar. În 2007, compania a investit 2,5 milioane de euro într-o fabrică de brânzeturi în localitatea braşoveană Sâmbăta de Sus. Fabrica reprezintă un proiect SAPARD, jumătate din suma alocată proiectului fiind aport propriu al companiei, completat cu un credit de 700.000 de euro obţinut prin programul “Fermierul”.