Cele două fregate britanice sunt nave-surori. După cum spune Alexandru Mârşu, locţiitorul comandantului flotilei, acestea sunt identice, au aceleaşi capabilităţi, aceleaşi dotări. Ce fac acestea când nu sunt plecate pe mare? Stau în Portul Constanţa, locul lor de dislocare permanentă. Aici se face pregătirea şi instrucţia echipajului pentru viitoarele misiuni. Pe cele două nave lucrează 410 oameni, 205 la bordul fiecăreia dintre ele.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate în discuţia cu oficialii Forţelor Navale ­l-a reprezentat costurile pe care le implică întreţinerea acestor nave. Atunci când nu sunt plecate în misiune, echipajul face instructaj, proces care presupune cursuri de pregătire, fie de limbi străine, fie de instruire pentru utilizarea unui anumit aparat de luptă. Există un buget anual de instrucţie la nivelul MApN, nedefalcat însă pe instrucţia celor care lucrează pe fregate.

În ceea ce priveşte consumul de materii prime pe care le implică fregatele româneşti, rezervorul unei nave înghite la un plin circa 700 tone de combustibil. Potrivit declaraţiilor locţiitorului comandamentului flotilei, la începutul fiecărui an se face un plin de navă şi, în funcţie de activităţile pe mare la care participă nava, Mârşu solicită către Baza Logistică Constanţa, subordonată Statului Major al Forţelor Navale, suplimentarea cantităţii de combustibil. Anul trecut, ambele nave au fost încărcate la maximum. Pe baza acestor informaţii, navele au utilizat cel puţin 1.500 tone de combustibil într-un singur an. După câteva calcule sumare, statul român a plătit aproape două milioane de euro în 2008 doar pe combustibilul consumat de cele două nave. La aceste două milioane se mai adaugă salariile, plus restul materiilor prime de care are nevoie o navă pentru a funcţiona în condiţii adecvate pe mare. Valentin Iacoblev, comandantul Reginei Maria, are un venit anual de circa 44.000 de lei din partea MApN, la care se adaugă 25.000 de lei, salariu de economist, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Forţelor Navale.

În timpul unui an, navele pot participa la mai multe exerciţii pe mare. “Acestea pot fi naţionale, internaţionale sau multinaţionale, în cadrul NATO sau în cadrul coaliţiilor în care România este stat membru”, mai spune Mârşu. Fiecare dintre cele două fregate a participat până acum la diferite misiuni sub ordinele NATO. În toamna acestui an, Regina Maria va pleca în misiune, la Endeavour, program aflat sub comandamentul naval Napoli, care luptă împotriva terorismului şi traficului ilegal de arme pe mare prin patrulări periodice şi monitorizarea navelor care trec prin zonele respective. “NATO are o forţă permanentă detaşată în Marea Mediterană. România este invitată periodic la exerciţii în această zonă, alături de alte state, membre sau nemembre NATO. Sunt exerciţii care se fac prin rotaţie, astfel încât baza permanentă să aibă în mod constant sprijinul unor forţe navale suplimentare”, a mai explicat Mârşu.

Pentru 2010 nu au încă un plan de misiuni. Aprobarea participării la acţiuni internaţionale este dată de Parlamentul României, iar până în acest moment nu se ştie care sunt exerciţiile la care vor lua parte navele. Pe de altă parte, în primăvara anului viitor, una dintre nave, cel mai probabil Regina Maria, va intra într-un proces de modernizare şi echipare cu aparatură de luptă, după un contract evaluat de oficialii MApN la câteva sute de milioane de euro.

La licitaţia pentru modernizarea celor două fregate au fost invitate la Bucureşti unele dintre cele mai mari companii producătoare de armament militar naval din lume, printre care se numără Thales Nederlands BV din Franţa, Lurseen Lar Investment şi ThyssenKrupp din Germania, Rodriquez Cartieri Navali şi Finmeccanica din Italia sau Lockhead Martin din Statele Unite ale Americii. Ce se va întâmpla cu echipajul navei în timpul acestei perioade? Oficialii Forţelor Navale nu au avut un răspuns clar. “Probabil vom fi repartizaţi în alte comandamente. Nu ştiu să spun ce anume voi face după ce Regina Maria va intra în proces de modernizare”, a spus Iacoblev, care se află la cârma acesteia din 2007.

În momentul în care intri în navă, mergând pe un culoar lung care-ţi dă o senzaţie de disconfort, asemănătoare cu cea provocată de obscuritatea unui culoar subteran, cu multe uşi metalice de-o parte şi de alta, ajungi în cea mai importantă încăpere a navei, centrul de conducere, acolo unde zeci de monitoare, terminale electronice îmbracă pereţii camerei de la un capăt la celălalt. În mijloc se află o masă, deasupra căreia stă o hartă cu multe linii, unghiuri şi grade numerotate şi câteva instrumente de măsurare. În misiune, atunci când nava este plecată pe mare, aici operează aproape 25 de oameni, prin rotaţie la fiecare patru ore.

Monitoarele sunt repetitoare (proiectează imaginile preluate de la suprafaţă) ale celui mai important radar din dotarea navei, adică radarul de luptă, amplasat undeva în punctul cel mai de sus al navei, pentru o vizibilitate maximă. În afară de radarul de luptă, Regina Maria mai are un radar de navigaţie. După cum spune Iacoblev, acestea sunt suficiente pentru participarea la misiuni NATO, în condiţiile în care convenţia internaţională nu cere mai mult de două radare la bordul navei. Tot în centrul de conducere al navei se mai află consola de comunicaţii criptate între navele NATO, echipamentele de organizarea operaţiunii de salvare pe mare, sistem GPS, sistem Naftex, care anunţă modificările de ordin meteorologic, o sondă ultrasunet şi o consolă de comunicaţii interne sau consola timonierului.

La nivel de artilerie, nava este dotată doar cu un tun de peste 70 de metri. Nu are, în schimb, un sistem de rachete, nici antiaer, nici antisubmarin. Tocmai de aceea, această navă, ca şi Regele Ferdinand de altfel, are nevoie cât mai repede de modernizare şi dotare cu aparatură militară specializată.

Potrivit lui Aurel Lascu, directorul Departamentului de Armamente din cadrul MApN, cele două fregate vor fi dotate, la finalul procesului de modernizare, cu un sistem de management al luptei, cu sisteme de rachete navă-aer şi navă-navă, sisteme de artilerie, de abatere a torpilei, de conducere a focului, sonar tractat, dar şi sisteme de comunicaţii şi navigaţie, unul meteorologic şi de navigaţie şi un complet de război electronic.

Cele două nave au plecat fiecare aproximativ o lună în misiune NATO, în ultimii ani. Cea mai mare perioadă de timp în care Regina Maria a fost plecată pe mare a fost într-o misiune de aproape 70 de zile. “Navele sunt construite pentru misiuni de lungă durată, de până la şase luni, nava având capacitatea de a rezista în larg aproape jumătate de an, atât timp cât dispune de resursele necesare”, a mai spus comandantul navei.

Cum e viaţa pe mare în timpul unei misiuni de acest gen? “O eternă rutină”, spune Iacoblev. Pentru a sparge ritmul care tinde să devină plictisitor, prin definiţia cuvântului rutină, angajaţii de pe Regina Maria au diverse programe sportive şi de divertisment. “Avem concursuri de jocuri sportive. Avem un coş de baschet în apropierea hangarului (n. red. - acolo unde se parchează elicopterul naval), avem mese pentru tenis, concursuri de tras la parâmă. Iar duminică avem chiar şi slujbe religioase transmise prin staţie, după ce Biserica din Mangalia ne-a asigurat câteva casete audio. Suntem un echipaj foarte unit”, a mai spus comandantul Reginei Maria.

Caracteristici tehnice fregate

• Deplasament 4.900 tdw
• Lungime: 148,2 m
• Lăţime: 14,75 m
• Viteza maximă: 30Nd
• Pescaj maxim: 6,4 m
• Echipaj: 205
• Ofiţeri: 17
• Maiştri militari: 78
• Militari angajaţi pe bază de contract: 110
• Armament: tun Oto Melara 76 mm, instalaţii lansare torpile, sistem comandă asistat de calculator, instalaţii de bruiaj pasiv, sisteme radar