Reticenţele FMI par a exista din cauza experienţelor anterioare pe care statul le-a avut când a acordat garanţii de stat. Mai mult, Fondul a stabilit pentru ţara noastră o limită maximă de 1,6 miliarde euro, suma reprezentând valoarea totală a garanţiilor care pot fi oferite de stat pentru contractarea de împrumuturi. Printre cele mai mari garanţii de stat acordate în ultimii ani se numără şi cea de 116 mil. dolari din anul 2000 pentru Grand Hotel Marriott, precum şi cea pentru construcţia Satului Francez în 1994.

Ambele au generat controverse în acea perioadă. Satul Francez a fost construit în 1994 împreună cu complexul World Trade Center de firma franceză Bouygues, cu un credit cu garanţia statului, şi a intrat în proprietatea Primăriei după ce nu a fost rambursat creditul la timp. Satul a fost primul cartier rezidenţial din Bucureşti, fiind locuit mai ales de expaţi. Pe de altă parte, pentru complexul Marriott, statul a garantat un împrumut de 116 milioane de euro, fără să se regăsească printre acţionarii respectivei afaceri.

Astfel, două bănci austriece şi şase bănci germane conduse de Erste Bank Austria au acceptat să elibereze sumele din împrumutul de 116 mil. dolari cu scadenţă la zece ani. Restul de finanţare, până la 180 milioane de dolari, a fost asigurată de Ilbau Holding care a venit cu 36 milioane de dolari, şi de ONT Carpaþi. Mai mult, statul a dat garanţia din 1992, care a fost prelungită apoi în fiecare an, până în 1998, când a demarat construcţia.

Măsura actuală a Guvernului de a acorda garanţii de stat este considerată cu două tăişuri: pe de-o parte, facilitează accesul beneficiarilor la credite, iar pe de alta, statul, în calitate de garant, riscă să preia aceste împrumuturi în caz de neplată, iar sumele ar putea creşte valoarea deficitului bugetar estimat pentru acest an la 4,1% din PIB.

Startul l-au dat, la finele anului trecut, companiile Ford şi Renault, care au cerut Guvernului garanţii de aproape 400 milioane de euro (320 milioane de euro pentru Ford şi 70 milioane de euro pentru Renault) pentru contractarea unor înprumuturi de aproximativ 500 milioane de euro, bani care ar urma să fie folosiţi pentru finalizarea investiţiilor pe care cele două companii le au în România (Renault - Centrul Tehnic de la Titu şi Ford - uzina de la Craiova). Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat pentru Business Standard că pe această temă sunt încă discuţii la Bruxelles şi că România nu a notificat în Comisia Europeană cu privire la acordarea garanţiilor. Ambele companii intenţionează să contracteze un credit de la Banca Europeană pentru Investiţii.

După ce Guvernul a făcut publică această intenţie, alte trei companii, Oltchim, Rafo Oneşti şi Complexul Enegetic Turceni, au anunţat la rândul lor că vor cere Guvernului credite cu garanţia statului.

Acţionarii Rafo Oneşti au anunţat că analizează posibilitatea accesării unui împrumut de 330 milioane de euro de la mai multe bănci comerciale, cu garanţia statului, pentru finanţarea investiţiilor necesare modernizării rafinăriei.
De asemenea, conducerea Oltchim a anunţat că urmează ca până la sfârşitul lunii august să preia petrochimia de la Arpechim, tranzacţie de 62 milioane de euro, prin contractarea unui împrumut de 70 milioane de euro, dintre care aproximativ 50 milioane de euro urmează să fie garantaţii de către stat. Suma însă nu include datoriile companiei din Râmnicu Vâlcea către Petrom, proprietarul rafinăriei, de 28 milioane de euro.
“Suma de 62 milioane de euro include achiziţia efectivă a petrochimiei, capital de lucru şi revizia instalaţiilor”, a declarat cu puţin timp în urmă directorul adjunct al companiei, Radu Olaru.
Premierul Emil Boc a precizat, de asemenea, că Guvernul va garanta în proporţie de 80% creditele care urmează să fie contractate de combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), în valoare de aproape 500 milioane de euro, şi va începe procedurile pentru conversia în acţiuni a datoriilor companiei faţă de AVAS. Compania este controlată în proporţie de 54,79% de Ministerul Economiei.

Mai mult, cea mai mare unitate de producţie a energiei electrice din bazinul Olteniei, Complexul Energetic Turceni, a anunţat în luna mai că ia în calcul pentru contractarea unui împrumut de 400 milioane de euro şi obţinerea unor credite cu garanţii de stat.

Firme aflate în dificultate

Dintre toate aceste companii ar putea beneficia de garanţii de stat pentru contractarea de împrumuturi, prin schema propusă de Guvern şi aprobată de CE pentru susţinerea companiilor care se confruntă cu dificultăţi de finanţare şi sunt afectate de criza economică. Astfel, firmele care nu se aflau în dificultate la 1 iulie 2008 vor beneficia de ajutoare de stat sub formã de garanţii subvenţionate pentru credite de investiţii şi capital de lucru încheiate până la 31 decembrie 2010. Valoarea totală a garanţiilor acordate prin EximBank este de 100 milioane de euro.
Companiile care vor să acceseze garanţiile trebuie să plătească o primă de garantare stabilită în funcţie de gradul de risc al afacerii. Primele au fost reduse faţă de nivelurile standard, cu 25% în cazul IMM-urilor şi cu 15% în cazul companiilor mari. Fiecare credit poate echivala cu cel mult fondul de salarii al beneficiarului pe 2008.

Autorităţi locale

Guvernul va introduce un sistem de garanţii de stat pentru autorităţile locale care nu dispun de sumele aferente cofinanţării proiectelor cu fonduri comunitare, după modelul aplicat în programul “Prima Casă”, dar va cere acestora să reducă perioada de începere a lucrărilor, potrivit declaraţiilor din această lună ale premierului Boc.

Acesta a arătat că etapele între momentul aprobării unui proiect cu fonduri UE, faza semnării contractului şi începerea lucrărilor sunt încă mult prea lungi, ajungând şi la perioade de 14 luni. “Vom insista la autorităţile locale pentru reducerea acestor perioade. Dacă vina este la ministere, va trebui explicat motivul întârzierii”, a spus Boc.

Fermieri

De garanţii de stat în valoare totală de zece milioane de euro va beneficia şi orice producător agricol care va putea contracta credite de la bănci cu ajutorul unor certificate de garantare eliberate de depozitarii la care hotărăsc să îşi depună marfa, conform unei ordonanţe de urgenţă adoptate de către Guvern.

Astfel, un agricultor va merge să depoziteze recolta într-un siloz autorizat şi va primi, în schimb, un certificat, pe care va fi notată cantitatea depusă şi caracteristicile tehnice specifice produsului respectiv. Silozurile vor fi autorizate de către o comisie a Ministerului Agriculturii.
Certificatul este valabil un an, iar cu acest document, fermierul se poate duce la una dintre băncile care au acceptat să facă parte din acest program şi să solicite până la 70% din valoarea certificatului de depozit dacă doreşte să reia ciclul de producţie sau dacă vrea să achiziţioneze utilaje agricole. Creditul va fi garantat de Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Autorităţile cred că programul care urmează să fie lansat, probabil din această vară, va conduce la eliminarea evaziunii fiscale.

Achiziţia de locuinţe

Lansat de curând, programul “Prima Casă”, prin care statul garantează credite pentru locuinţe în valoare totală de 1 mld. euro, însă individual, un credit nu mai mare de 60 mii de euro, a beneficiat de receptivitate din partea băncilor, 20 dintre cele care operează în România înscriindu-se în program. “Facem un apel către bănci să pună la dispoziţia cetăţenilor, cât mai repede, normele interne de aplicare a programului «Prima Casă»”, a spus Boc, săptămâna trecută. Primul contract de achiziţionare a unei locuinţe prin programul “Prima Casă” a fost semnat săptămâna trecută, reprezentanţii Guvernului anunţând că vor semna în această săptămână convenţia de garantare a creditelor cu toate băncile selectate. Persoanele care vor să ia credite prin programul “Prima Casă” vor plăti un avans de 5% pentru o locuinţă de maximum 60.000 de euro sau de 3.000 de euro plus diferenţa din preţul de achiziţie, iar rata dobânzii va fi EURIBOR (rata solicitată de principalele bănci din zona euro la depozitele pe piaţa interbancară) la trei luni plus maximum 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR (rata dobânzii la împrumuturi pe piaţa interbancară românească) plus maximum 2,5 puncte procentuale. Marja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de finanţator.

Programe cu garanţii de stat

>Beneficiarul programului “Prima Casă”

• Orice persoană fizică care nu este proprietarul unei locuinţe
• Valoarea maximă garantată este de 60 mii de euro
• Avansul maxim este de 5% din valoarea locuinţei
• Dobânzi preferenţiale calculate la creditele în euro în funcţie de EURIBOR la trei luni plus 4% şi la creditele în lei ROBOR la trei luni plus 2,5%

>Beneficiarul programului “Primul Siloz”

• Orice agricultor care are stocuri de cereale pe care le poate depozita
• Orice siloz sau depozit licenţiat care poate depune certificate de depozit autorizat
• Perioada de depozitare este de un an
• Statul garantează până la 70% din valoarea certificatului de depozit eliberat de depozitar

>Beneficiarul programului pentru garantarea autorităţilor locale

• Orice autoritate locală care nu dispune de sumele aferente cofinanţării proiectelor cu fonduri comunitare
• Se vor reduce etapele între momentul aprobării unui proiect cu fonduri UE, faza semnării contractului şi începerea lucrărilor

>Beneficiarul programului de garanţii prin EximBank

• Firmele afectate de criza financiară care nu se aflau în dificultate la 1 iulie 2008
• Companiile vor beneficia de garanţii subvenţionate pentru credite de investiţii şi capital de lucru încheiate până la 31 decembrie 2010
• Fiecare credit poate echivala cu cel mult fondul de salarii al beneficiarului pe 2008
• Companiile trebuie să plătească o primă de garantare stabilită în funcţie de gradul de risc al afacerii - prime mai mici cu 25% în cazul IMM-urilor şi cu 15% în cazul companiilor mari