În urmă cu un an, cash-ul tuturor fondurilor era de 14 ori mai mic, ceea ce înseamnă că ritmul de creştere a disponibilităţilor totale din industrie este aproape de şapte ori mai mare dacă statistica include şi fondurile monetare, conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Totodată, disponibilităţile tuturor fondurilor de pe piaţă, de 118 milioane de lei (26,5 milioane de euro) la 30 iunie 2009, sunt de 2,3 ori mai mari decât la sfârşitul anului 2007. Atunci, încă nu era clar cât de afectată avea să fie România de criza creditelor subprime din SUA, care urma să declanşeze recesiunea severă din prezent.

Fondul monetar Simfonia 1, administrat de BRD Asset Management, a avut contribuţia decisivă la progresiile menţionate mai sus, datorită strategiei sale concentrate pe tehnica “trezoreriei rapide“, prin care cea mai parte a resurselor este plasată pe termene foarte scurte. Disponibilităţile fondului Simfonia 1 erau de 96 milioane de lei (22,8 milioane de euro) la 30 iunie, adică de 49,5% din totalul activelor nete ale fondului. “Disponibilităţi“ este termenul folosit de AAF pentru lichidităţile cu cel mai înalt grad de accesibilitate, de până la 24 de ore. În 14 iulie, disponibilul Simfoniei 1 crescuse deja cu aproximativ două milioane de euro, până la 50,7% din active.

“Nu este vorba despre cash propriu-zis, ci despre plasamente în depozite ­overnight (de pe o zi pe alta, n.red.), specifice fondurilor monetare de trezorerie rapidă. Astfel, Simfonia 1 se încadrează în cea mai recentă clasificare a Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din Europa (EFAMA), care a aprobat şi propune Comisiei Europene clasificarea fondurilor monetare pe mai multe clase de risc şi de lichiditate“, a declarat Dan Nicu, directorul general al BRD AM, pentru Business Standard. Dan Nicu spune că tipul de fond de trezorerie rapidă oferă investitorilor, prin depozitele overnight, cea mai bună accesibilitate la resursele plasate în fond.

Fondurile monetare nu sunt singurele fonduri care au apelat tot mai mult la depozitul pe termenul cel mai scurt de pe piaţă. Depozitele overnight sunt mai profitabile decât conturile curente şi, totodată, “permit o accesibilitate foarte mare în cazul apariţiei unor oportunităţi de plasament pe piaţă“, potrivit lui Răzvan Rusu, director de investiţii la SAI Aviva Investors România.

“În general, rezervele de cash se păstrează sub 1% din activele nete, depăşirile putând fi, la un moment dat, rezultatul unor mişcări de fonduri conjuncturale“, spune Răzvan Rusu. Fondul de acţiuni Aviva Investors Intercapital avea disponibilităţi de 1,6% din activele nete, dar proporţii şi mai mari pot fi întâlnite şi la alte fonduri de acţiuni, ca în cazul fondului Napoca (4,3%). Sumele absolute sunt mici, de ordinul sutelor de mii de lei, dar proporţiile sunt relevante pentru tipul de alocare preferat de administratori. Fondul diversificat Transilvania, cu o expunere pe acţiuni de 30% din active, are acum disponibilităţi de 2,9% din acestea, mai mari chiar şi cu 30.000 de euro în valoare absolută faţă de cele din urmă cu un an, când ponderea era de 1,3% din active, care erau de 1,6 ori mai mari.

Chiar atunci când, în cazul fondurilor cu expunere pe acţiuni, se raportează la un volum de active mai mic, creşterea ponderii lichidităţilor de prim rang în activele nete din primul semestru din 2009, faţă de S1 2008, are de a face cu volatilitatea sporită a cotaţiilor şi cu oportunităţile de pe piaţă, cel puţin în cazul fondurilor Transilvania (diversificat) şi Napoca (de acţiuni), potrivit lui Walter Blaj, director general adjunct al SAI Globinvest, administratorul celor două fonduri.

“Există numeroase voci în piaţă care consideră că tendinţa de creştere a cotaţiilor bursiere, începută în luna aprilie, şi-a consumat energia şi că ne aşteaptă, în cel mai fericit caz, o perioadă de consolidare. Astfel că, întrucât ne aşteaptă o perioadă dificilă, am decis să nu creştem, deocamdată, ponderea acţiunilor în portofoliile fondurilor până la valorile specifice obiectivelor acestora. Am folosit tendinţa de creştere bursieră de până acum pentru a face ajustări în deţinerile fondurilor, diminuând ponderile sau chiar renunţând la companii care nu au perspective grozave. Deocamdată, aşteptăm. Rămâne valabilă şi problema lichidităţii extrem de scăzute a companiilor din eşalonul II de la Bursă, care, chiar dacă (unele) au obţinut rezultate bune în această perioadă grea, rămân neinteresante pentru noi tocmai din acest motiv“, a declarat Walter Blaj.

La rândul său, fondul BT Obligaţiuni are, de asemenea, o proporţie semnificativă a disponibilităţilor, de peste 46% din active nete de 15,6 milioane de lei (3,7 milioane de euro). Profilul acestuia este mai degrabă unul mixt, cu plasamente consistente în instrumente monetare, căci societatea care îl administrează, BT Asset Management, nu mai consideră necesar să lanseze un fond monetar propriu-zis, deşi face parte dintr-un grup bancar. În plus, tendinţa de scădere a dobânzilor recanalizează spre obligaţiuni o parte dintre resursele disponibile pe piaţă, potrivit lui Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management.

“Lipsa unei oferte bogate de instrumente de venit fix pe piaţa autohtonă face foarte dificilă construcţia unui fond pur, consacrat acestora, şi atunci, fondurile «de obligaţiuni» de la noi au un portofoliu mixt, cu plasamente monetare considerabile“, explică Radu Hanga.
BT Obligaţiuni a contribuit cu 5,8 milioane de lei (1,4 milioane de euro) la volumul total de disponibilităţi al fondurilor din 30 iunie 2009, datorită unor operaţiuni conjuncturale ale unuia dintre investitorii săi importanţi. “Raportarea din 30 iunie a fotografiat exact momentul de tranzit al acestor resurse înainte de a fi plasate“, a precizat Radu Hanga. Astfel, ponderea disponibilităţilor BT Obligaţiuni, de 46,5% din activele nete, s-a apropiat atunci de cea a fondului monetar Simfonia 1. În 14 iulie, ponderea disponibilului scăzuse la 9,4% din activele nete de circa patru milioane de euro.

Nu numai fondurile de obligaţiuni, ci şi fondurile diversificate şi cele de acţiuni continuă să-şi ţină banii în conturi curente sau în depozite overnight ori să aibă plasamente consistente în depozite bancare. Cazuri speciale sunt cele ale fondurilor lansate după ce piaţa bursieră s-a instalat pe o tendinţă descendentă, administratorii respectivi preferând plasamente monetare. Ca urmare, AAF s-a văzut nevoită să încadreze 11 fonduri la o categorie ad-hoc, “alte fonduri“, pentru că acestea nu respectă proporţiile plasamentelor în instrumentele care le definesc specificul potrivit clasificării EFAMA şi, uneori, nici proporţiile din propriile pros­pecte. AAF a devenit recent membru cu drepturi depline al EFAMA, ceea ce îi impune să-şi coreleze şi mai mult abordările cu aceasta din urmă, mai ales că asociaţia europeană a întreprins recent demersuri pe lângă Comisia Europeană privind o reclasificare mai detaliată a fondurilor după structura portofoliilor, respectiv după gradul de risc al acestora.

În ciuda resurselor relativ mici, fondurile româneşti de investiţii au asigurat o mare parte din valoarea tranzacţiilor la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), împreună cu societăţile de investiţii financiare (SIF) şi, într-o mai mică măsură, cu companiile folosite ca vehicule financiare. Toate acestea au acoperit 41% din valoarea totală a achiziţiilor făcute la BVB, în primul semestru al anului, de persoanele juridice rezidente şi nerezidente, în valoare de 209,5 milioane de lei (49,5 milioane de euro).