> Cum fac faţă crizei firmele britanice care operează în România?

Companiile britanice, ca orice alte companii, suferă. În special, instituţiile financiare. În Marea Britanie nu am atins încă punctul în care să putem spune că băncile operează normal.

În România, companiile britanice sunt afectate în două feluri. Societăţile care sunt aici pentru a efectua exporturi sunt afectate de ceea ce se întâmplă pe piaţa internaţională.

Cele care sunt aici pentru a oferi servicii pe piaţa locală sunt afectate de reducerea consumului. În România, criza a venit mai târziu decât în Marea Britanie cu aproape nouă luni. În calitate de producător, în Marea Britanie, primele efecte ale crizei le-am simţit în ianuarie 2008. În România, efectele au început să se simtă în septembrie 2008. A devenit însă vizibilă după primul trimestru, când aţi avut o contracţie de 6%.
Companiile britanice sunt mai pregătite pentru a face faţă crizei decât cele româneşti. Cel mai important aspect al unei afaceri este administrarea cash-flow-ului.

Companiile româneşti nu au experienţa unei crize. Mulţi manageri români nu ştiu să anticipeze acest gen de situaţii. Au realizat că au probleme doar când au rămas fără cash. Explicaţia ar fi că economia românească este una tânără, care vine acum după aproape zece ani de creştere continuă. Astfel că, mulţi manageri români nu au cum să ştie ce înseamnă o criză de această magnitudine, aşa că vor fi obligaţi să înveţe din propriile greşeli.

În cadrul companiei mele, de exemplu, Sander Polyfilms, am impus o reducere a costurilor de 15% încă din luna octombrie. În calitate de firmă producătoare, am oprit dezvoltarea de noi produse, pentru că am ştiut că piaţa locală se va micşora.

Pentru mine, personal, este cea de-a treia criză. Prima a fost în 1982, iar a doua în 1989.

> Consideraţi că România este mai rezistentă la criză decât alte ţări?

Toate ţările din valul de accedere în UE din 2004 vor avea probleme, pentru că ele au crescut, în mare parte, datorită investiţiilor străine.
Dacă aş fi un investitor străin în Europa de Est acum, dacă aş avea fonduri disponibile, le-aş aduce înapoi acasă. Şi asta pentru că în propriile noastre ţări există o criză a sistemului bancar. Multe companii din vestul Europei şi din Marea Britanie au mai puţine facilităţi financiare acum. Acest lucru va duce la o încetinire a procesului de revenire pentru ţările din Est, până când sistemul bancar din Vest va începe să funcţioneze normal.

În Marea Britanie, am atins punctul cel mai de jos al crizei la începutul acestui an. Aici, în România, momentul critic va veni în cel de-al patrulea trimestru al acestui an. Acum toată lumea este în vacanţă. Când oamenii se vor întoarce la muncă, în septembrie, vor vedea mai bine efectele crizei.

Sunt vremuri grele acum pentru oamenii de afaceri din România. În cazul companiei mele, scopul este supravieţuirea în acest an.

Ne vom reduce costurile la minimum şi vom încerca să vindem cât mai mult. Consumatorii vor cheltui în continuare bani pe produsele de bază, dar dacă nu trebuie să cheltuiască bani, n-o vor face. Asta e valabil pentru cele mai multe dintre companii. Vor exista anumite nişe de piaţă, noi produse, noi tehnologii, care vor creşte.

> Cum comentaţi zvonurile privind posibila amânare a contractului de modernizare a elicopterelor Puma britanice de către compania românească IAR Ghimbav?

Îmi este greu să comentez asupra situaţiilor individuale şi încă şi mai greu să comentez zvonuri.

Am înţeles că această situaţie nu a fost încă decisă. În general vorbind, guvernele din întreaga lume încearcă să cheltuiască banii pe piaţa locală, să încline către protecţionism. Pe de altă parte, guvernul britanic este împotriva protecţionismului, pentru că acesta va duce la întârzierea procesului de recuperare economică pe plan global.

Avem nevoie să menţinem o bună circulaţie a banilor pe piaţa mondială şi, înspecial, în ţările membre UE. Aşadar, cea mai bună soluţie în acest caz este ca să fie aleasă oferta cea mai bună, indiferent dacă este românească sau britanică.

> Cum evoluează investiţiile britanice în România?

Nu vor fi mari investiţii în acest an din simplul motiv că marii jucători vor să-şi păstreze rezervele de cash. Ca o consecinţă a crizei instituţiilor financiare din Marea Britanie, companiile britanice au mai puţini bani de cheltuit în afara ţării. Astfel, ele au operat reduceri semnificative ale bugetelor de investiţii. Până când instituţiile financiare nu-şi vor reveni, nu vor exista investiţii britanice mari în afara ţării. Iar asta e situaţia în cazul tuturor investiţiilor străine. Băncile româneşti sunt marcate de criză, de asemenea, pentru că toate sunt conectate la sistemul financiar internaţional. De exemplu, Erste Bank este afectată şi asta va influenþa abilităţile instituţiei de a finanţa operaţiuni în România. Guvernul va fi obligat să găsească alte surse de finanţare, de la bănci, de la alte guverne, pentru că veniturile din investiţiile străine sunt mult reduse acum. În 2009 există un număr crescut de companii britanice care prospectează piaţa românească. Există camere de comerţ care vin să viziteze România şi care caută oportunităţi de afaceri. Este o creştere naturală, datorită faptului că România este membră UE. Companiile care vor veni de acum încolo sunt de dimensiuni medii sau mici, marii investitori sunt deja aici. Problema aici este că ele nu-şi asumă atât de multe riscuri ca o companie mare, astfel că vor să fie sigure că România este într-adevăr în UE.

> Este posibil să vedem în România mari companii britanice care activează în domeniul infrastructurii?

Da, dar cineva trebuie să organizeze nişte licitaţii. Există companii care aşteaptă, dar trebuie creat un cadru propice acestui gen de investiţii. România are nevoie de expertize în acest sector, pentru o organizare eficientă a proiectelor şi pentru accelerarea proceselor de atribuire. Dacă există proiecte bine făcute şi este organizată o licitaţie, sunt sigur că vor exista multe companii interesate. Cea mai mare problemă a României este, de departe, infrastructura. Acum, în acest context, este timpul să ne concentrăm pe acest segment. Este timpul să construim drumuri, şcoli, spitale, pentru a accelera ieşirea din criză.

> Ce credeţi că ar trebui să facă în plus Guvernul pentru a atrage mai mulţi investitori străini?

Dacă aş face parte din Guvern, aş alcătui un top al celor mai importante zece proiecte din infrastructură pentru o stabilire mai clară a priorităţilor. Una dintre marile probleme în România este continuitatea. Schimbările care au loc la nivel de miniştri se succed extrem de repede, iar această instabilitate nu este un semn bun pentru investitori. Guvernul are nevoie, de asemenea, să găsească un mecanism de a accelera proiectele. Cred că toată lumea din România are nevoie de asta. Ţara voastră are abilitatea de a executa lucrări de infrastructură, dar există o nevoie stringentă ca acest lucru să se întâmple mai repede. Există, de asemenea, o nevoie de expertiză profesionistă, efectuată de experţi din Vestul continentului. Poziţia mea este legată de afacerea pe care o desfăşor. Compania mea operează circa 44 de camioane grele, astfel că avem nevoie de drumuri bune pentru a ne desfăşura activitatea cât mai eficient.

> România mai este atractivă pentru investitorii străini? Ce avantaje avem?

Acum zece ani, cei mai mulţi investitori veneau în România din cauza costurilor scăzute. Începând cu 2005, România nu mai este considerată o economie în curs de dezvoltare, iar salariile au crescut. O altă problemă o reprezintă cei aproape două milioane de muncitori care au plecat în Vest pentru salarii mai bune, odată cu creşterea numărului de investitori care au venit în România. Salariile au început să crească semnificativ de la intrarea ţării în UE pentru a păstra muncitorii care voiau să plece, iar o parte dintre cei plecaţi a început să se întoarcă. România nu va redeveni niciodată o ţară cu salarii mici.

Motivele pentru care investitorii vin acum în România sunt diferite faţă de cele de acum zece ani. Acum, aici vin investitori mai sofisticaţi. Principalul avantaj al României este reprezentat de către potenţialul uriaş al lucrărilor de infrastructură. Alte zone de interes pentru investitorii străini sunt sectorul energetic, sănătatea, educaţia şi agricultura.

În plus, Guvernul trebuie să menţină cota unică, măsură care a încurajat şi care continuă să încurajeze investiţiile.

> Există măsuri anticriză luate în Marea Britanie care ar putea fi aplicate în România?

Este greu de făcut o comparaţie. Mare parte din criza din Marea Britanie a fost generată de City-ul londonez. Ceea ce trebuie învăţat de acolo este faptul că Marea Britanie a menţinut bugetul alocat lucrărilor publice. În plus, România trebuie să atragă şi mai ales să folosească fondurile europene alocate.

CV Brian Davies

• Căsătorit, doi copii
• A absolvit universitatea din Cardiff, specializat în Contabilitate şi Drept
• Preşedinte al Sanders Polyfilms din 1989
• În 2000, firma intră pe piaţa din România prin intermediul Romfilms
• Întră in boardul Camerei de Comerţ în 2004
• În 2007, devine preşedinte al Camerei de Comerţ

Profil BRCC

• Are peste 200 de membri şi membrii asociaţi
• Fondată în 1998
• Cartierul general este în Londra, are o filială la Bucureşti
• Valoarea schimburilor comerciale româno-britanice în 2008 a fost de aproape 2 mld. euro