Pentru clienţii băncilor, anul 2009 “a pus lacătul” pe uşa finanţărilor. Soldul creditelor pentru persoane fizice a urcat nesemnificativ faţă de anii anteriori şi doar susţinut de programul guvernamental Prima Casă. Clienţii corporativi fie au evitat să bată la uşa băncilor, fie au trecut prin furcile caudine impuse de noile condiţii de finanţare. “Anul 2009 a demonstrat că starea de expectativă, de blocare a creditelor înseamnă că factura crizei va fi tot mai greu de plătit. Peste tot în lume, sistemul bancar plăteşte o mare parte din factura crizei”, spune Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

Bancherii spun că falimentele şi insolvenţele, procese care sunt în creştere de la o lună la alta, nu se pot încheia decât cu pierderi pentru băncile finanţatoare.

În perioada ianuarie-noiembrie, statistica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că 17.670 de firme s-au dizolvat, nivel în creştere cu 423,40% faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi interval, peste 127.000 de firme şi-au suspendat activitatea, iar alte 39.371 s-au radiat voluntar.

“Trebuie să facem ceva, astfel încât să ne asigurăm că avem de unde plăti factura crizei, pentru că, încet, încet, ne va fi din ce în ce mai greu să facem acest lucru.

Această factură nu se va putea plăti de către bănci, dacă vor credita doar acele firme pe care le au în portofolii”, consideră Radu Gheţea.
Pe de altă parte, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, spune că băncile au fost primele entităţi care au început ajustarea, chiar dacă acesta a fost un proces dureros pentru unii dintre clienţi. Această ajustare s-a făcut simţită prin creşterea ratelor de dobânzi.

“Falimentele reprezintă un proces care va continua. Băncile au, într-o bună măsură, şi clienţi care nu au cum să supravieţuiască. Perioada de criză înseamnă de fapt o perioadă de ajustare, în care unii clienţi vor reuşi să supravieţuiască, iar alţii nu”, declară Pascariu.

Liliana Solomon, CEO Vodafone, spune că anul viitor va continua să fie unul plin de provocări pentru companiile din România. “Ne vom confrunta cu multe situaţii inedite, probabil că fiecare manager va trebui să ia decizii în funcţie de cum estimează că se va dezvolta lumea din jur. Orizontul investiţiilor va fi mult mai scurt, pentru că viitorul este impredictibil”, arată Solomon.

Bancherii şi oamenii de afaceri au identificat un singur vinovat de amploarea crizei pe care o traversează astăzi România, şi anume, comportamentul statului. “Costurile statului au crescut, dar nu s-au tradus într-o creştere a consumului, iar investiţiile promise nu au venit. Statul va continua să se împrumute dacă nu va reuşi să-şi facă ordine în casă, adică să îşi reducă cheltuielile şi să se finanţeze în termeni rezonabili de pe pieţele financiare internaţionale. Probabil că băncile mai au resurse pentru a finanţa statul, dar apare aici problema limitelor de expunere. Până unde se poate împrumuta un stat şi până unde băncile comerciale pot împrumuta statul. Limita nu a fost atinsă, dar nici departe de aceasta nu suntem”, spune Dan Pascariu.

Pe de altă parte, preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, afirmă că limitele de expunere nu reprezintă o problemă pentru bănci, în acest moment. “Nu putem să ne asumăm că vom putea finanţa la nesfârşit statul, mai ales că şi costurile la care vom face acest lucru vor creşte. Prefer să finanţez economia reală. Sigur ne-am angajat să menţinem expunerea pe România, să finanţăm statul, dar nu pe termen lung. Ne dorim să finanţăm economia reală”, spune Van Groningen.

Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, spune că reticenţa manifestată de bănci în 2009 a dus la maturizarea unei generaţii de antreprenori.

“Aş propune băncilor să încerce să renunţe la extrapolări. În antreprenoriat, extrapolarea nu prea funcţionează. Nu cred că 2009 este anul pe care trebuie bazate analizele şi cifrele de afaceri. Cred că nu trebuie să mai vorbim despre executări silite aşa uşor. Băncile nu au cum să ştie dacă un client este bun sau rău în acest moment. Am stat de vorbă cu antreprenori şi sunt foarte speriaţi pentru că nu ştiu dacă băncile ştiu ce pot ei să facă”, spune Vlad.

Pentru oamenii de afaceri, cursul de schimb reprezintă o “angoasă” permanentă, pentru că orice plan de afaceri poate fi dat peste cap de acest factor. De asemenea, aceştia spun că o revenire a cererii pentru finanţare se va putea resimţi doar atunci când costurile creditelor vor scădea.

>Bancherii: Vom plăti cea mai mare parte din factura crizei
>Oamenii de afaceri: Orizontul investiţiilor va fi mult mai scurt