Pentru fiecare problema examinata, ne-am concentrat asupra beneficiilor, in raport cu costurile. Ne-am intrebat daca am avea, sa spunem, 75 miliarde dolari, unde am putea face un foarte mare bine? Am pus toate problemele la acelasi nivel. Acoperirea masiva a unor probleme de catre media nu a fost relevanta.

La coada listei noastre erau investitiile cel mai putin eficiente, din perspectiva costurilor, pe care le-ar putea face cineva, iar cele mai bune locuri pentru plasarea banilor erau in fruntea listei. Pe ultimul loc s-a situat lupta impotriva schimbarilor climatice, prin reducerea emisiilor de CO2. Acest lucru s-a bazat, in parte, pe o cercetare facuta pentru Comisia Interguvernamentala asupra Schimbarilor Climatice (IPCC), grupul care a primit anul trecut Premiul Nobel pentru Pace - care arata ca investitii de 800 miliarde dolari, in urmatorii 100 de ani, doar pentru reducerea emisiilor de CO2 ar reduce inevitabila crestere a temperaturii globale cu doar 0,2 grade Celsius pana la sfarsitul secolului. Chiar si luand in considerare inrautatirea situatiei din cauza incalzirii globale, am pierde bani din aceasta investitie, iar castigul ar fi de numai 685 miliarde dolari.

Aceasta nu inseamna ca planeta ar trebui sa ignore schimbarile climatice. O abordare mai buna ar fi impulsionarea cercetarii si dezvoltarii tehnologiilor de producere a energiei cu emisii scazute de CO2 - o optiune care a castigat un respectabil loc la mijlocul listei noastre. Nu are sens ca lumea sa se saraceasca singura, imbratisand o solutie proasta pentru o problema, din moment ce exista provocari mai presante, ce pot fi rezolvate cu costuri mai mici.

La fel, nu am acordat o pozitie buna solutiilor pentru reducerea poluarii din aer. Multe masuri folosite in tarile dezvoltate pentru a reduce smogul cauzat de autovehicule - inclusiv filtrele si “schemele de inspectie si intretinere” - sunt mult prea scumpe pentru tarile in curs de dezvoltare.

Am putea obtine beneficii ceva mai mari daca ne-am concentra pe poluarea din interior. 1,5 milioane de oameni mor anual din cauza folosirii combustibililor solizi la sobe fara ventilatie. Furnizarea unor sobe mai bune pentru jumatate dintre cei afectati ar costa 2,3 miliarde dolari.

Solutiile pe care le-am considerat drept cele mai bune vin din zone despre care nu auzim prea multe. Interventii nemediatizate, ca eliminarea viermilor, ar permite copiilor sa fie mai bine hraniti. Reducerea costului educatiei ar aduce beneficii atat copiilor, cat si natiunilor.

Am ajuns la concluzia ca ar exista beneficii mai mari din furnizarea de micronutrienti - mai ales vitamina A si zinc - copiilor subnutriti din Asia de Sud si Africa subsahariana. Acestea ajuta la prevenirea decesului nou-nascutilor. Costul este mic: pentru 80% dintre cei 140 milioane de copii subnutriti din lume ar fi nevoie de circa 60 milioane de dolari anual, in timp ce beneficiile economice ar depasi, la un moment dat, un miliard de dolari anual.

O alta investitie de top este furnizarea de fier si sare iodata. Suplimentele alimentare cu fier costa numai 0,12 dolari de persoana anual. Stim ca deficienta de fier duce la probleme cognitive si de dezvoltare. Pentru 286 milioane de dolari, am putea obtine sare iodata si sa producem alimente fortificate pentru 80% dintre cei din zonele afectate, cu beneficii de noua ori mai mari.

O alta solutie este ridicarea barierelor comerciale. Chiar si luand in considerare pierderile pe termen scurt (in anumite industrii sau in randul muncitorilor cu anumite calificari), beneficiile totale, pe termen lung, pot fi mari. Daca economiile din tarile emergente nu cresc, aceste tari vor ramane impotmolite in saracie. Reducand barierele comerciale, venitul pe cap de locuitor ar creste, ceea ce ar permite tarilor sarace sa rezolve singure alte probleme.

Acesta a fost al doilea Consens de la Copenhaga. In timp ce solutiile pe care le-am plasat la coada listei au ramas mai mult sau mai putin cele de acum patru ani, cea care, in 2004, era in top, prevenirea HIV/SIDA, a fost clasata mai jos anul acesta.

Acest proiect ofera o baza solida pentru a masura si compara diferitele moduri de folosire a unor resurse reduse. Poate ca e la moda sa vorbesti doar despre cateva dintre problemele globale, dar am putea face mult mai mult daca ne-am concentra mai intai sa vedem unde ar fi mai rational sa investim banii.